Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Prezentare generală

Date istorico-geografice comuna Varias judetul Timis
C O M U N A V A R I A Ş

JUDEŢUL TIMIŞ

din perspectivă istorico – geografică şi statistică

I . DATE GEOGRAFICE
I . 1 . Aşezare geografică

Comuna Variaş, parte componenta a teritoriului judeţului Timiş şi a României , este situată în partea de nord-vest a judeţului şi se învecinează la nord cu comuna Secusigiu-judeţul Arad, la nord-est cu comuna Vinga-judeţul Arad, la est şi sud-est cu comuna Satchinez,-judeţul Timiş, la sud-vest cu comuna Biled-judeţul Timiş şi la vest şi nord-vest cu comuna Periam, judeţul Timiş .

Localitatea Variaş este reşedinţa comunei şi se află la o distanţă de 45 km de municipiul Timişoara-reşedinţa judeţului Timiş, la o distanţă de 50 km de municipiul Arad şi la o distanţă de 30 km de oraşul Sînnicolau – Mare .

Comuna Variaş este formată din 3 localităţi :

– Localitatea Variaş ;

– Localitatea Gelu ;

– Localitatea Sîmpetru-Mic

Distanţa localităţilor componente faţă de localitatea de reşedinţă este :

– 8 km-localitatea Gelu ;

– 11 km-localitatea Sîmpetru-Mic .

Distanţa dintre localitatea Gelu şi localitatea Sîmpetru Mic este de 3 km .

I . 2 . Suprafaţa

Cu o suprafaţă totală de 10369,51 ha , Comuna Variaş deţine 1,19 % din teritoriul Judeţului Timiş şi 0,043 % din teritoriul României.

Din suprafaţa totală de 10369,51 ha avem :

Localitatea Intravilan Extravilan
Variaş 118,75 6684,06
Gelu 150,17 2641,07
Sîmpetru Mic 40,12 735,34
Total comună 309,04 10060,47

I . 3 . Relieful

Relieful comunei Variaş se caracterizează prin câmpie, care acoperă întreaga suprafaţă a comunei.
Teritoriul comunei Variaş face parte din şesul Banatului şi este aşezat pe prima terasă a râului Mureş care se află la o distanţă de 8 km de comuna noastră.

Relieful apare ca un şes întins cu mici depresiuni şi uşoare ondulaţiuni fără pante care să treacă de 2-3 grade. Altitudinea variază între 94-98 m.
Localitatea Gelu este străbătută de pârâul Beghei care o împarte în două părţi.
Terenul aparţinător Comunei Variaş nu este străbătut de ape curgătoare cu debit permanent însă posedă două văi înguste care conduc apa în anii ploioşi. Una este în estul localităţii Variaş şi cealaltă în vest, ambele se unesc în sudul comunei într-un singur canal care se îndreaptă spre sud şi se varsă în I E R lângă comuna Biled, actualmente comuna Şandra.

Solul comunei Variaş se compune în cea mai mare parte din cernoziom cafeniu-ciocolatiu cu un strat arabil de 0,35 m grosime. Se mai remarcă solul lăcoviştit ( format pe loesă ), cu un mare procent de humus de

4-6% şi un mare conţinut de azot, fosfor şi potasiu, având o viaţă bacteriologică foarte bogată. Din punct de vedere agricol, solul are o fertilitate permanent ridicată şi oferă recolte foarte mari, de calitate şi relativ stabile.

I . 4 . Clima

Comuna Variaş este situată într-o regiune în care se întrepătrund mai multe tipuri climatice ca :
– mediteranean;

– temperat-continental ;

– oceanic.

Temperatura medie anuală oscilează între -1 grad C pe timp de iarnă şi 21,9 grade C în timpul verii . Explicit, pe timp de iarnă temperatura oscilează între -5 grade C şi 3 grade C iar în timpul verii între 17,6 grade C şi 26,2 grade C. Cea mai joasă temperatură înregistrată pe teritoriul Comunei Variaş a fost de -19,2 grade C iarna şi 12,6 grade C vara. Cea mai ridicată temperatură a fost de 5,1 grade C iarna şi 37,8 grade C vara.

Rata anuală a precipitaţiilor se cuprinde între 500-600 mm. Media anuală a precipitaţiilor atmosferice măsurate în staţia meteorologică din oraşul Sînnicolau- Mare între anii 1896-1915 şi 1921-1955 este de 536,3 mm.

Pe teritoriul comunei Variaş, precipitaţiile se manifestă la sfârşitul primăverii în lunile mai şi iunie precum şi la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, respectiv în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie.

I . 5 . Resurse naturale

Resursele naturale din subsolul comunei Variaş cuprind ţiţei, gaze naturale şi ape geotermale.

Solul comunei noastre oferă condiţii favorabile culturilor agricole ( porumb , grâu , orz , orzoaică , ovăz , sfeclă de zahăr , floarea soarelui , soia , etc . ) şi cultivării furajelor.

II . DATE ISTORICE

Localitatea Variaş este pomenită pentru prima dată într-un document scris în anul 1330 era noastră (după Hristos) şi într-un document papal de zeciuială din anii 1332-1335 al Episcopiei Catolice din Cenad, unde se atestă că localitatea Variaş este un sat maghiar cu o parohie catolică reglementată.

În timpul stăpânirii otomane între anii 1552-1716 majoritatea locuitorilor maghiari au părăsit localitatea Variaş, rămânând doar câţiva locuitori valahi. Mai târziu, pe raza localităţii se vor stabili primii locuitori de etnie sârbă.

După cucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic, localitatea Variaş a fost populată cu colonişti sârbi veniţi ca membrii ai Miliţiei Rurale şi îndeosebi cu colonişti de etnie germană. Aceştia din urmă s-au stabilit începând cu anul 1786 venind nu direct din Germania ci ca fii ai unor numeroase familii din alte localităţi ale Banatului şi anume: Periam, Gottlob şi Iecea Mare.

În ceea ce priveşte populaţia de etnie română, se presupune că aceasta a fost deznaţionalizată pe parcursul anilor de masa coloniştilor sârbi şi germani sosiţi în această localitate.

După unirea de la 1 Decembrie 1918, localităţile aparţinătoare comunei Variaş au fost ataşate patriei mamă odată cu întreg teritoriul Banatului de Est.

În perioada de după Primul Război Mondial şi până la intrarea României în Al Doilea Război Mondial în iunie 1941, localităţile componente comunei Variaş cunosc un remarcabil progres economic şi cultural.

În perioada imediat următoare după Al Doilea Război Mondial, foarte mulţi locuitori au fost deposedaţi de proprietăţi prin Legea exproprierilor şi prin deportarea lor atât în fostul U . R . S . S., cât şi în Bărăgan ( Iunie 1951) .

Între anii 1950-1960 s-au format primele Cooperative Agricole de Producţie.

În perioada dictaturii ceauşiste, s-a dezvoltat agricultura, creşterea animalelor, industria şi comerţul ( „ Epoca de Aur ” ) .

După Decembrie 1989, o dată cu prăbuşirea sistemului comunist, comuna Variaş se confruntă cu o cădere din punct de vedere economic. Cooperativele Agricole de Producţie se desfiinţează, Întreprinderile Agricole de Stat şi Staţiunile pentru Mecanizare a Agriculturii se privatizează, iar Asociaţia Economică Intercooperatistă şi secţia întreprinderii Electromotor îşi încetează activitatea. Prin urmare populaţia activă din localitate rămâne fără loc de muncă .

Începând cu anul 2000 Comuna Variaş cunoaşte un progres datorat începutului revigorării activităţilor economice de pe raza comunei şi din zonă.

Localitatea Gelu este pomenită pentru prima dată între anii 1455-1465 când purta denumirea de Ketfüfü . Pe o hartă din secolul al XVIII-lea care a fost publicată de I . Lotreanu în lucrarea „ Monografia Banatului ” , localitatea se numea Ketfic şi Götföl

Localitatea Gelu a fost cunoscută până în anul 1920 sub denumirea de Ketfel , până în anul 1926 sub numele de Chetfel şi din anul 1926 sub denumirea de Gelu cum de altfel se numeşte şi în prezent .

Localitatea Colonia Mică a fost întemeiată ca şi comună între anii 1842-1844 prin colonizarea populaţiei germane din Variaş, Periam şi Tomnatic.

Pe moşia statului care aparţinea hotarului Comunei Gelu au fost create 43 de parcele cu câte o jumătate de sesiune , fiecare pentru cele 43 de familii colonizate . Localitatea Colonia Mică a fost formată dintr-o singură stradă . Printr-o colonizare ulterioară , în anul 1884 s-a întemeiat aşa numita „ Stradă Nouă ” .

Localitatea Sîmpetru Mic . Data exactă când a fost înfiinţată localitatea Sîmpetru-Mic nu este cunoscută însă cu privire la existenţa localităţii se aduce menţiune în monografia comunei Gelu prin care se precizează că în anul 1844 satul Sîmpetru-Mic împreună cu comuna Gelu formau un singur Notariat.

III . POPULAŢIA COMUNEI
Ultimul recensământ al populaţiei efectuat în luna martie a anului 2002 relatează că populaţia comunei Variaş a fost de 6118 locuitori , cifră care reprezintă 0,90 % din populaţia judeţului Timiş şi 0,028 % din populaţia României .

IV. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV- TERITORIALĂ

Potrivit arhivei de Stare Civilă, actuala comună Variaş a fost împărţită începând cu anul 1895 şi până în anul 1950 în trei Primării şi anume :

– Primăria Comunei Variaş ;

– Primăria Comunei Gelu ;

– Primăria Comunei Sîmpetru-Mic .

În perioada 01. ianuarie 1930 – 31 decembrie 1942 ,

Comuna Gelu s-a divizat în două Primării şi anume :

– Primăria Comunei Gelu ;

– Primăria Comunei Colonia Mică ;

după care s-a revenit la organizarea iniţială .

Începând cu data de 01 ianuarie 1951 şi până la data de 06 iunie 1968 au existat două Primării şi anume :

– Primăria Comunei Variaş ;

– Primăria Comunei Gelu ;

Primăria Comunei Sîmpetru Mic s-a desfiinţat iar localitatea Sîmpetru Mic a aparţinut de Primăria Comunei Gelu .

Începând cu data de 6 iunie 1968 şi până în prezent există o singură Primărie şi anume Primăria Comunei Variaş .

Primăria Comunei Variaş şi Consiliul Local al Comunei Variaş se află şi funcţionează în aceeaşi clădire- proprietatea publică a comunei Variaş , situată la nr. 619.

Consiliul Local al Comunei Variaş Judeţul Timiş este o persoană juridică de drept public , cu un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină , aşa cum prevede Legea Nr. 215 / 2001 privind Administraţia Publică Locală , republicată cu modificările şi completările ulterioare .

Consiliul Local al comunei Variaş Judeţul Timiş s-a constituit la data de 20 iunie 2008 prin Hotărârea Nr. 3 / 2008, se organizează şi funcţionează în baza propriului Regulament- cadru adoptat la data de 21 Iulie 2008 prin Hotărârea Nr. 6 / 2008.

 

SECRETAR

Jurist Dragan Seculici

Ultima actualizare: 07:45 | 22.02.2024

Sari la conținut