Localitatea Variaş este pomenită pentru prima dată într-un document scris în anul 1330 era noastră (după Hristos) şi într-un document papal de zeciuială din anii 1332-1335 al Episcopiei Catolice din Cenad, unde se atestă că localitatea Variaş este un sat maghiar cu o parohie catolică reglementată.
În timpul stăpânirii otomane între anii 1552-1716 majoritatea locuitorilor maghiari au părăsit localitatea Variaş, rămânând doar câţiva locuitori valahi. Mai târziu, pe raza localităţii se vor stabili primii locuitori de etnie sârbă.
După cucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic, localitatea Variaş a fost populată cu colonişti sârbi veniţi ca membrii ai Miliţiei Rurale şi îndeosebi cu colonişti de etnie germană. Aceştia din urmă s-au stabilit începând cu anul 1786 venind nu direct din Germania ci ca fii ai unor numeroase familii din alte localităţi ale Banatului şi anume: Periam, Gottlob şi Iecea Mare.
În ceea ce priveşte populaţia de etnie română, se presupune că aceasta a fost deznaţionalizată pe parcursul anilor de masa coloniştilor sârbi şi germani sosiţi în această localitate.
După unirea de la 1 Decembrie 1918, localităţile aparţinătoare comunei Variaş au fost ataşate patriei mamă odată cu întreg teritoriul Banatului de Est.
În perioada de după Primul Război Mondial şi până la intrarea României în Al Doilea Război Mondial în iunie 1941, localităţile componente comunei Variaş cunosc un remarcabil progres economic şi cultural.
În perioada imediat următoare după Al Doilea Război Mondial, foarte mulţi locuitori au fost deposedaţi de proprietăţi prin Legea exproprierilor şi prin deportarea lor atât în fostul U . R . S . S., cât şi în Bărăgan ( Iunie 1951) .
Între anii 1950-1960 s-au format primele Cooperative Agricole de Producţie.
În perioada dictaturii ceauşiste, s-a dezvoltat agricultura, creşterea animalelor, industria şi comerţul ( „ Epoca de Aur ” ) .
După Decembrie 1989, o dată cu prăbuşirea sistemului comunist, comuna Variaş se confruntă cu o cădere din punct de vedere economic. Cooperativele Agricole de Producţie se desfiinţează, Întreprinderile Agricole de Stat şi Staţiunile pentru Mecanizare a Agriculturii se privatizează, iar Asociaţia Economică Intercooperatistă şi secţia întreprinderii Electromotor îşi încetează activitatea. Prin urmare populaţia activă din localitate rămâne fără loc de muncă .
Începând cu anul 2000 Comuna Variaş cunoaşte un progres datorat începutului revigorării activităţilor economice de pe raza comunei şi din zonă.
Localitatea Gelu este pomenită pentru prima dată între anii 1455-1465 când purta denumirea de Ketfüfü . Pe o hartă din secolul al XVIII-lea care a fost publicată de I . Lotreanu în lucrarea „ Monografia Banatului ” , localitatea se numea Ketfic şi Götföl
Localitatea Gelu a fost cunoscută până în anul 1920 sub denumirea de Ketfel , până în anul 1926 sub numele de Chetfel şi din anul 1926 sub denumirea de Gelu cum de altfel se numeşte şi în prezent .
Localitatea Colonia Mică a fost întemeiată ca şi comună între anii 1842-1844 prin colonizarea populaţiei germane din Variaş, Periam şi Tomnatic.
Pe moşia statului care aparţinea hotarului Comunei Gelu au fost create 43 de parcele cu câte o jumătate de sesiune , fiecare pentru cele 43 de familii colonizate . Localitatea Colonia Mică a fost formată dintr-o singură stradă . Printr-o colonizare ulterioară , în anul 1884 s-a întemeiat aşa numita „ Stradă Nouă ” .
Localitatea Sîmpetru Mic . Data exactă când a fost înfiinţată localitatea Sîmpetru-Mic nu este cunoscută însă cu privire la existenţa localităţii se aduce menţiune în monografia comunei Gelu prin care se precizează că în anul 1844 satul Sîmpetru-Mic împreună cu comuna Gelu formau un singur Notariat.
III . POPULAŢIA COMUNEI
Ultimul recensământ al populaţiei efectuat în luna martie a anului 2002 relatează că populaţia comunei Variaş a fost de 6118 locuitori , cifră care reprezintă 0,90 % din populaţia judeţului Timiş şi 0,028 % din populaţia României . Repartiţia populaţiei comunei Variaş pe etnii este după cum urmează :
Localitatea
NaţionalitateVariaşGeluSîmpetru MicTotal Comună 1Română274367,7 %99465,0 %37268,9 %410967,16 %2Sârbă50112,4 %28918,8 %-79012,91 %3Maghiară3789,3 %382,5 %16430,4 %5809,48 %4Ucraineană1313,2 %1288,4 %-2594,23 %5Rromă2125,2 %583,8 %-2704,41%6Germană300,7 %181,2 %40,7 %520,84 %7Aromână140,3 %–140,22 %8Macedoromână130,3 %–130,21 %9Slovacă60,1 %30,2 %-90,14 %10Macedoneană-Slavă70,1 %–70,11 %11Bulgară40,09 %10,07 %-50,08 %12Şvabă40,09 %–40,06 %13Rusă20,04 %10,07 %-30,04 %14Evreiască20,04 %–20,03 %15Alte etnii-10,07 %-10,01 %TOTAL404766,1 %153125,02%5408,83 %6118
IV. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV- TERITORIALĂ
Potrivit arhivei de Stare Civilă, actuala comună Variaş a fost împărţită începând cu anul 1895 şi până în anul 1950 în trei Primării şi anume :
– Primăria Comunei Variaş ;
– Primăria Comunei Gelu ;
– Primăria Comunei Sîmpetru-Mic .
În perioada 01. ianuarie 1930 – 31 decembrie 1942 ,
Comuna Gelu s-a divizat în două Primării şi anume :
– Primăria Comunei Gelu ;
– Primăria Comunei Colonia Mică ;
după care s-a revenit la organizarea iniţială .
Începând cu data de 01 ianuarie 1951 şi până la data de 06 iunie 1968 au existat două Primării şi anume :
– Primăria Comunei Variaş ;
– Primăria Comunei Gelu ;
Primăria Comunei Sîmpetru Mic s-a desfiinţat iar localitatea Sîmpetru Mic a aparţinut de Primăria Comunei Gelu .
Începând cu data de 6 iunie 1968 şi până în prezent există o singură Primărie şi anume Primăria Comunei Variaş .
Primăria Comunei Variaş şi Consiliul Local al Comunei Variaş se află şi funcţionează în aceeaşi clădire- proprietatea publică a comunei Variaş , situată la nr. 619.
Consiliul Local al Comunei Variaş Judeţul Timiş este o persoană juridică de drept public , cu un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină , aşa cum prevede Legea Nr. 215 / 2001 privind Administraţia Publică Locală , republicată cu modificările şi completările ulterioare .
Consiliul Local al comunei Variaş Judeţul Timiş s-a constituit la data de 20 iunie 2008 prin Hotărârea Nr. 3 / 2008, se organizează şi funcţionează în baza propriului Regulament- cadru adoptat la data de 21 Iulie 2008 prin Hotărârea Nr. 6 / 2008.
Configuraţia politică actuală Consiliului Local al Comunei Variaş Judeţul Timiş este după cum urmează :
